Când, în 1222, o cometă aprinde cerul și îi șoptește lui Ginghis Han să cucerească Europa, Țesătoarea urzește destine mărunte la marginea continentului, în Transilvania. Povestea din roman ia amploare în 1232 și se oprește peste ani, în momentul în care armata mongolă ajunge la porțile Transilvaniei.

În 1232, Lana e o tânără și nepricepută moștenitoare a unui vestit clan de vrăcițe din Sălaj. Când descântecele ei scapă de sub control și pun comunitatea în pericol, ea e nevoită să plece în lume. Își propune să-și caute tatăl necunoscut, un oaspete latin aciuit în Oradea. Un mic ciobănaș o ajută pe drum, însă în inima ei își face loc tristul Nicolae, un fecior de Voivod, pe care îl urmează în Borod.

În curând e prinsă între dragostea pentru Nicolae și disprețul acestuia pentru femeile magice, între jurământul de-a nu descânta și căutarea prieteniei. Iar când o epidemie misterioasă o determină să descânte, se trezește în calea ambițiilor unei jupânițe.

Jupânița Clara, soția fiului cel mare al Voivodului, n-a putut moșteni averea tatălui său ortodox, așa c-a jurat să lupte pentru o poziție mai înaltă în voivodat și regat, recurgând la orice mijloace pentru asta, inclusiv să scape de mica vrăciță. Datorită intrigilor ei, Lana poartă fierul înroșit în catedrala din Oradea, trecând prin cruda "Judecată a lui Dumnezeu", iar suferința îi dezleagă puterile de vrăciță.

Însă Jupânița Clara nu se oprește aici. Când iubirea Lanei pentru fiul de voivod se reînnoiește, Clara se răzbună pe întregul clan de vrăcițe. În schimb, dacă până acum Lana a lăsat lucrurile rele să se întâmple, acceptându-și soarta, acum ripostează. De câte ori cei dragi sunt în pericol, acționează cu armele aparte pe care le stăpânește.

Se știe că de câte ori cerurile se deschid, oamenii pot atinge lumea sălbăticiunilor. Dar poți trăi cu moartea în minte, ca lupii, fără să fii unul din ei?